Proiecte

Criza, revenirea din criză şi o nouă cale economică

Postat la 2011-05-04

Unde s-a greşit?

Criza financiară, economică şi socială care a cuprins Europa şi întreaga lume în anul 2008 a fost cauzată de comportamentul nesăbuit al băncilor şi instituţiilor financiare. Acest comportament a dus la acumularea unor dezechilibre economice grave la nivel mondial.

 

Eşecul capitalismului de tip cazino

Reglementările nu au reuşit să identifice şi să controleze numărul mare de instrumente financiare noi şi prin care pieţele financiare s-au dezvoltat în ultimii ani. Aceasta, împreună cu disponibilitatea fără precedent de finanţare la nivel global, a fost un stimulent-cheie pentru ca pieţele financiare să treacă de la scopul lor iniţial - furnizarea de lichidităţi pentru economia productivă - spre operaţiuni non-productive cu risc şi randament ridicate, realizate pe termen scurt. De aici a rezultat un grad de îndatorare privat uriaş şi bule speculative a căror explozie rapidă a contaminat economia reală, generând cea mai gravă criză economică din ultimii zeci de ani.

 

Europa - un pas pe calea greşită

Criza s-a agravat în Europa, iar politicile între stânga şi dreapta pe această temă s-au divizat. Comisia Europeană şi Consiliul, dominate de conservatori şi liberali, au încercat să reambaleze eşecul sectorului financiar ca pe o problemă legată aproape în exclusivitate de cheltuielile publice. Ei au propus o reformă economică europeană greşită care ar putea să:

  • pună în seama salariaţilor, a plătitorilor de taxe şi a serviciilor publice costul crizei şi nu în seama celor care au produs criza, în acest caz băncile;
  • submineze perspectivele de redresare economică ale Europei;
  • pună deciziile economice cheie dincolo de raza de acţiune a alegerii democratice.

Aceste măsuri ignoră riscul deflaţiei, lipsa cererii şi pierderea unui deceniu de creştere economică şi a ocupării forţei de muncă.

.

Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor Europeni (S&D) propune o variantă articulată, progresistă şi viabilă de ieşire din criză.

Consolidarea fiscală este esenţială dar aceasta trebuie să fie progresivă şi corectă. Nu trebuie să submineze nici bunăstarea populaţiei şi nici investiţiile publice de care Europa are nevoie pentru a asigura creşterea economică viitoare. Alternativa progresistă include următoarele măsuri:

  • reformarea setului de reguli ale macro-economiei europene prin investiţii publice care duc la creştere economică şi la crearea locurilor de muncă;
  • un rol în restaurarea bugetelor îl reprezintă asigurarea unui nivel de impozitare corect, în aşa fel încât consolidarea fiscală să fie compatibilă cu protejarea serviciilor publice şi asigurarea finanţării a programelor de investiţii strategice;
  • introducerea impozitului progresiv;
  • lansarea unei campanii mavise împotriva evaziunii fiscale;
  • crearea unei Agenţii a Stabilităţii Europene care să fie responsabilă cu managementul datoriilor Europene şi care să vină cu soluţii pentru a stopa criza economică;
  • terminarea reformei în ceea ce priveşte combaterea speculaţiilor financiare, în aşa fel încât să asigure transparenţa şi stabilitatea sectorului financiar.